Viermii plaţi (Platyhelminthes) | Itinerarii pontice

Clasa cestoda. Clasa Cestoda, tenia răspândită în toată lumea - Deștepțanvelope-janteauto.ro

Avion doborât în Ucraina Viermii plaţi Platyhelminthes Platelminţii viermii plaţi sunt metazoare tridermice cu corpul aplatizat, lipsite de celom propriu-zis acelomaţicavitatea internă a corpului fiind plină cu parenchim sau mezenchim. Din acest motiv, platelminţii mai pot fi denumiţi şi viermi parenchimatoşi. Sunt animale în cea mai mare parte acvatice, libere sau parazite.

  1. Clasa Cestoda, tenia răspândită în toată lumea - Deștepțanvelope-janteauto.ro
  2. Clasa Cestoda - Clasa cestoda
  3. Dictionar Medical Ligula

Au corpul puternic turtit dorso-ventral, simetrie bilaterală şi o serie de trăsături de superioritate faţă de grupele precedente ale regnului Animalia: prezenţa mezodermului şi a organelor care derivă din cea de a treia foiţă embrionară; apariţia unui sac musculo-cutaneu clasa cestoda din muscultura circulară diagonală şi longitudinală care înveleşte întregul corp; prezenţa unui aparat excretor protonefridian; sistem nervos ganglionar, cu concentrare nervoasă la nivelul zonei cefalice, zona unde se găsesc de asemenea organe de simţ; aparat genital uneori extrem de complicat datorită faptului că sunt animale hermafrodite.

Formele libere sunt în cea mai mare parte răpitoare în timp ce formele parazite se caracterizează prin cicluri de dezvoltare complicate cu schimb de gazde şi forme de rezistenţă. Încrengătura Platyhelminthes reprezintă după ultimele cercetări un grup polifiletic.

WhatsApp Clasa Cestoda cuprinde de specii de tenii raspandite in toata lumea, ele traind in interiorul animalelor, in special in pestii cartilaginosi. Acesti paraziti au grosimea mica, de 1 mm sau chiar mai putin, insa lungimea lor poate ajunge si la 30 m fiecare. Teniile adulte traiesc in intestinul vertebratelor si absorb hrana prin peretele corpului. Acesti viermi apar inclusiv si la oameni.

Relaţiile filogenetice ale platelminţilor au reprezentat şi reprezintă şi în continuare o veritabilă provocare pentru specialişti. Este evident că grupul este foarte vechi, iar în decursul timpului diferitele ramuri de platelminţi au evoluat divergent, dezvoltând diferite strategii evolutive care au dus la apariţia unui ansamblu extrem de complex. În urma analizelor moleculare, grupele Acoelomorpha şi Xenoturbellida cuprinse anterior în încrengătura Platyhelminthes, sunt considerate separate, formând încrengătura Xenacoelomorpha, apropiată de deuterostomieni.

Morfologie externă Corpul unitar excepţie fac cestodele variază ca clasa cestoda fiind foliaceu, cilindric, ca o pamblică etc. Capul puţin distinct, este delimitat de restul corpului printr-o îngustare în formă de gât sau clasa cestoda prezenţa organelor de simţ, a creierului, iar la cele parazite prin dispozitive pentru fixare ventuze, cârlige.

Dimensiunile ajung de la câteva sute de microni la 10 — 15 m, excepţional 20 m. Clasa cestoda este alb-opacă sau transparentă. La formele libere poate avea nuanţe de verde, cenuşiu, brun, negru, uneori cu desene viu colorate.

Faţa ventrală, locomotoare, poartă gura şi orificiile genitale. Organizare internă Tegumentul este alcătuit dintr-un epiteliu celular sau infranucleat, parţial sau integral ciliat la formele libere, cu o cuticulă, uneori cu spinişori la cele parazite; formează cu musculatura parietală circulară la exterior, longitudinală la interior şi adesea cu fibre diagonale, care pot trece în muşchii dorso-ventrali teaca musculo-cutanată.

Formaţiunile scheletice lipsesc. Prezintă însă producţii cuticulare spini, cârlige la paraziţi pentru fixare, iar la cele libere în armătura organelor copulatoare. Platelminţii posedă o mare varietate de secreţii adezive, mai abundente la extremităţile corpului. Sistemul nervos, cu excepţia formelor primitive, este afundat în parenchim, iar elementele plexului nervos se condensează în cordoane longitudinale cu structură medulară corpii celulari la periferie, axonii la mijloc şi legături transversale regulate.

Perechea de cordoane ventrale este mai puternică. În regiunea cefalică se află creierul. Organele de simţ, slab dezvoltate la paraziţi, sunt reprezentate de peri senzoriali şi fosete ciliare, iar la formele libere de statocist şi oceli. Sistemul digestiv lipseşte la cestode şi fecampiide, acestea hrănindu-se osmotrof. La acestea există un masiv endodermic fagocitar, care comunică direct sau printr-un faringe simplu cu gura. La celelalte ordine, faringele este de diferite tipuri, iar intestinul mai mult sau mai puţin ramificat torsiune de vierme închis în fund de sac.

Digestia, iniţial cavitară, sfârşeşte intracelular. Uneori se formează un sincitiu fagocitar provizoriu turbelariate. Cavitatea corpului, blastoceliană, este plină cu un mezenchim mezoblastic parenchim. Este constituit în linii mari, din celule fixe, cu substanţe de rezervă sau excreţii, celule migratoare de diferite categorii, cu rol în dezvoltare şi regenerare neoblasteşi lacune, care niciodată nu confluează în cavităţi mari; în ele circulă un lichid cu rol de sânge sau de limfă, fără o direcţie definită.

La unele trematode, există una sau mai multe perechi de canale longitudinale contractile, cu ramificaţii oarbe.

Parenchimul reprezintă mediul intern al animalului, sediul proceselor de metabolism. Sistemul excretor este o protonefridie: un canal excretor, ramificat în parenchim, ultimele canalicule fiind închise la capăt cu câte o celula cu flamură vibratilă smoc de cili. Smocuri de cili se găsesc şi pe traiectul canalului. Structura submicroscopică a clasa cestoda tubular al celulei terminale corespunde cu a coanocitelor spongierilor, fiind formată din microtubuli longitudinali, încercuiţi de o membrană plasmatică; uneori există microtubuli transversali.

Numărul porilor excretori, poziţia lor şi modul de comunicare cu exteriorul diferă.

Taenia solium- generalităţi şi patologie

Trunchiurile excretoare sunt însoţite de atrocite sau paranefrocite. Sistemul genital.

Modifică text Cestodele clasa Cestoda sunt o clasă de viermi plați paraziți din încrengătura Platyhelminthes. Adulții acestei clase parazitează tractul digestiv al gazdelor definitive, iar formele larvare parazitează diferite alte organe din corpul gazdelor intermediare.

Platelminţii sunt hermafrodiţi cu rare excepţiiiar sistemul reproducător este complicat şi constituit după acelaşi tip la toate clasele. Gonadele sunt masive sau foliculare, iar cea femelă excepţie arhooforele separată într-o porţiune mai mică, germigenă şi una mai mare, vitelogenă, ultima producătoare de celule viteline surori avortate ale ovululuicare servesc ca hrană embrionului.

Corelativ cu această structură, oul este ectolecit. Vitelogenele urmează traiectul intestinului şi sunt în contact cu el uşurând adsorbţia substanţelor nutritive, necesare elaborării vitelusului; la cestode, la care papilloma virus asintomatico se face prin osmoză, ocupă poziţie periferică. Aparatul copulator este complicat, uneori cu armătură cuticulară şi glande anexe, dispozitive pentru acuplare şi pentru clasa cestoda spermatozoizilor proprii sau pe cei primiţi de la partener, uter pentru acumularea ouălelor, foarte dezvoltat la paraziţi.

Orificiile genitale se deschid la exterior independent sau printr-un por hermafrodit; uneori există un orificiu copulator vaginal separat de cel uterin de pontă. Reproducere şi dezvoltare Fecundaţia este internă şi încrucişată, prin copulaţie sau înţepătură hipodermică. Pot forma spermatofori pachete de spermatozoizi, învelite într-o capsulă.

Dezvoltarea depinde de tipul de ou. La formele cu ouă endolecite, dezvoltarea este de tip spiral şi determinată; entomezodermul derivă din micromera 4d, iar la policlade există larvă liberă; la speciile cu ouă ectolecite, dezvoltarea este puternic modificată, cu foiţe germinative provizorii, datorită prezenţei celulelor viteline. Cele parazite trematode, cestode au cicluri evolutive complicate, cu stadii larvare diferite, schimb de gazdă şi de generaţii, fenomene de neotenie, poliembrie şi înmulţire asexuată.

Viermii plaţi sunt un grup taxonomic clasa cestoda bine reprezentat în Marea Neagră circa specii, M. Gomoiu — Biodiversity in the Black Seaatât prin formele libere — turbelariatele — cât şi prin cele parasite monogene, cestode, sau trematode. Date despre formele libere turbelariatesunt fragmentare.

Datorită dificultăţilor întâmpinate în studierea acestui grup, studiile asupra turbelariatelor sunt rare clasa cestoda nu acoperă decât o parte din totalul speciilor. În Marea Neagră au fost menţionate în jur de 72 de specii de turbelariate, din care doar o parte apar citate din zona litoralului românesc. Cele mai multe specii de turbelariate marine sunt endemice pentru bazinul pontic, lipsind din Marea Mediterană. Analizând întregul grup al turbelariatelor în ansamblu se remarcă numărul mare de specii endemice ceea ce arată pe de-o parte plasticitatea ecologică a acestui grup taxonomic şi pe de alta rolul factorilor de mediu particulari ai mediului pontic în procesul de speciaţie.

Prezenţa unor specii de origine ponto-caspică în ape dulcicole sau salmastre aflate la mare distanţă de zona lor iniţială demonstrează şi capacitatea de a cuceri noi habitate fie pe cale naturală fie prin imigraţie antropochoră.

  • Taenia solium- generalităţi şi patologie Generalităţi şi morfologie Taenia solium este un vierme plat, parazit intestinal.
  • Clasa Cestoda, tenia răspândită în toată lumea Platolehelminthes scolex și proglottide, Uploaded by Scolexul prezint ventuze rotunde sau uor ovalare n numr de patru.
  • Taenia solium- generalităţi şi patologie – anvelope-janteauto.ro
  • Cestoda clasei platyhelminthes Itinerarii pontice
  • Clasa Cestoda, tenia răspândită în toată lumea Clasa cestoda.
  • Cestode - Wikipedia
  • Cacing platyhelminthes. ppt, Lista de ouă și enterobioza

Platelminţii paraziţi sunt de asemenea bine reprezentaţi prin specii din toate grupele taxonomice. Gazdele sunt reprezentate în special de vertebrate, peşti şi mai rar păsări.

Turbelariate Rhabditophora Sunt forme libere, răpitoare, de talie mică, medie şi mare care se hrănesc cu pradă vie sau cadavre bacterii, clasa cestoda, rotiferi, crustacei mici, oligochete sau ascidii. Denumirea grupului vine de la ectodermul ciliat, ciliatură care produce mici vârtejuri în apă în timpul deplasării lat. Au corpul turtit dorso-ventral, cilindric, foliaceu sau lanceolat, uneori în formă de panglică, cu dimensiuni cuprinse între 0,4 — 5 mm uneori peste, clasa cestoda cauterizează medicamentele pentru condilom 2 — 3 cm.

Speciile marine de obicei au un colorit homocrom, care se aseamănă cu mediul de viaţă. Cele clasa cestoda numeroase sunt cele din psamonul marin, cu adaptări la acest biotop: dimensiuni mici, corp îngust, transparent şi glandular, pentru aderarea la firele de nisip. În Marea Neagră majoritatea turbelariatelor sunt  bentonice, fitofile sau interstiţiale, unele specii Stylochus având larve care înoată un timp, apoi cad la fund şi evoluează ca adulţi. Turbelariatele sunt cel mai vechi grup de platelminţi.

Speciile de platelminţi din clasa Rhabditophora, menţionate în Marea Neagră, sunt cuprinse în ordinele: Prolecithophora, Rhabdocoela, Dolichomicrostomida, Polycladida, Tricladida.

Forme cu gonadele dispuse difuz în parenchim, cu gonoductele mascule şi femele unite. Intestinul clasa cestoda, fără diverticule.

reacții adverse giardia panacur

Din acest grup la litoralul românesc sunt semnalate speciile Plagiostomum girardi ponticum Pereyaslawzewa, 1,3 — 1,6 mm şi Allostoma pallidum Beneden, 0,7 — 1,2 mmambele comune în epibioza substratului dur. Prima specie are corpul oval-alungit, clasa cestoda, cu doi oceli situaţi anterior faţă de orificiul bucal.

Allostoma pallidum se recunoaşte uşor după zona anterioară separată printr-o gâtuitură circulară, după gâtuitură urmând patru oceli. Culoarea corpului este verzuie. Specii cu corpul incolor, de clasa cestoda variabilă, turtit dorso-ventral, cilindric sau rotunjit, cu faringe bulbos-doliiform sau rosulat. Unele specii fam. Bertilliellidae pot clasa cestoda spiculi calcaroşi.

Gonadele pot fi simple sau perechi. Frecventă în Marea Neagră este specia Itaipusa karlingi. Specie comună în infralitoralul pietros al Mării Negre, cu un corp alungit 1,4 — 1,6 mmaplatizat şi un proboscis diferenţiat anterior. La ţărmul românesc, la sud de Constanţa. Speciile aparţinând acestui ordin sunt de talie mică, translucide, nepigmentate.

abdominal cancer mri

Prezintă un faringe simplu care comunică cu un intestin îngust şi rectiliniu. Ovarele şi testiculele sunt perechi iar la suprafaţa corpului sunt prezente papile adezive şi papile senzitive. Statociştii lipsesc. Unele specii au oceli, altele nu. În apele litorale marine sunt comune speciile Microstomum papillosum Graff, 0,5 — 0,7 mmîntâlnit în epibioza fundurilor stâncoase de mică adâncime şi Macrostomum ermini Ax,de talie comparabilă 0,6 — 1 mmcu corpul alungit, clasa cestoda posterior cu o zonă uşor gâtuita.

Această specie este întâlnită pe fundurile nisipoase de la sud de Constanţa. În lacurile paramarine şi la gurile Dunării clasa cestoda întâlneşte o specie relictă, dulcicol-salmastricolă, Macrostomum hystricinum Beklemischev,foarte apropiată ca aspect de Macrostomum ermini.

Specii marine, de talie mare pentru turbelariatele europene pot atinge peste 1 cm lungimecu corpul foliaceu sau ovoidal, cu marginile laterale ondulate neregulat. Prezintă pigmentaţie homocromă, oceli numeroşi, uneori cu mici tentacule dorsale în zona cefalică.

Meniu de navigare

Tubul digestiv prezintă faringe de tip plicat, iar intestinul are numeroase ramuri. Gonadele sunt de tip folicular. În zonele litorale ale Mării Negre, în biocenoza midiilor de piatră se întâlnesc frecvent specii ca Stylochus tauricus şi Leptoplana tremellaris. Este turbelariatul cel mai lat de la litoralul românesc. Are corpul oval; anterior şi lateral cu oceli numeroşi 30 şi două tentacule dorsale late şi proeminente.

vezi condiloame

Măsoară 12 — 14 mm lungime şi 6 — 7 mm lăţime. Este de culoare brună, mai intensă la exemplarele tinere. Specie comună la piatră, răspândita printre talurile algelor Cystoseira şi Enteromorpha. Are corpul turtit şi alungit, de forma unei frunze mici, lung de până la 10 mm şi lat de 2 mm. Este brun pe partea dorsală cu o clasa cestoda mai închisă la mijlocul spatelui.

Ocelii sunt grupaţi în două câmpuri situate deasupra ganglionilor cerebroizi. Înoată frumos prin mişcări ondulatorii. Se întâlneşte până la adâncimea de 18 m unde trăieşte aproape exclusiv pe funduri pietroase, apărând rareori şi la nisip. În apele litoralului românesc este o specie comună. Este o specie asemănătoare ca formă şi colorit cu Leptoplana tremellaris, dar atinge dimensiuni mai mari, până la 18 mm.

Tricladida Maricola.

Platelminți - Wikipedia

Specii de talie mică şi medie ating până la 2 cm lungimede regulă cu trei perechi de cordoane nervoase legate prin comisuri dorso-ventrale. Procerodes lobata este una din speciile acestui ordin, întâlnite în Marea Neagră. Corpul 6 mm. În zona cefalică prezintă 4 lobi. Dorsal şi anterior sunt prezenţi câte 2 oceli.

CLASA CESTODA

Orificiul bucal este situat posterior iar faringele este tubular. Intestinul cu diverticule laterale mari, dispuse regulat, între care se găsesc foliculi testiculari pseudometamerie. Ovarele sunt clasa cestoda, situate în partea anterioară a corpului, în spatele ochilor. Monogene Monogenea Monogenele sunt viermi plaţi ectoparaziţi pe branhiile peştilor, cu tendinţa spre endoparazitism, dar în cavităţi care comunică direct cu exteriorul cavitatea cloacală, nazală, faringiană, vezica urinară.

Se hrănesc cu clasa cestoda, celule epiteliale şi sânge din rănile produse, dăunând puietului de peşte. Corpul este aplatizat, prevăzut posterior cu o ventuză puternică, adesea prevazută cu ţepi curbaţi sau cu un sistem de ventuze. Uneori, ventuzele apar anterior, unde se pot deschide şi glande cimentare.

  • Subclasa EucestodaSunt platelmini endoparazii n intestinul vertebratelor i n al cror ciclu evolutiv exist una sau mai multe gazde intermediare.
  • Generalități Taenia solium este un vierme segmentat din clasa Cestoda, care prezintă un scolex organ de fixare cu patru ventuze, un gât regiunea de creştere şi proliferare care generează proglote şi o strobilă lanţ de proglote alcătuită din aproximativ de proglote segmente de forme diferite, în funcţie de vârstă.
  • Platelminți - Wikiwand
  • Clasa cestoda : Infectii cu helminti | Boli infectioase
  • Există proglote tinere sunt situate în imediata vecinătate a gâtului şi au un aparat reproducător imaturproglote adulte cu aparat reproducător bine dezvoltatproglote bătrâne, distale cu aparat reproducător atrofiat, cu excepţia uterului plin cu ouă.
  • Dictionar Medical Cestode
  • cestod - definiție și paradigmă | dexonline

Orificiul bucal este situat terminal, faringele este musculos, aspirator. Intestinul este alungit, saciform la formele primitive sau prezintă două ramuri anastomozate sau nu posterior, cu sau fără diverticule. Ovarele sunt unice, cu glandele vitelogene separate sau nu germovitelariu. Testiculul este cel mai adesea unic, compact, uneori poate fi folicular, iar la unele specii pot apare mai multe testicule. Canalul deferent se termină cu o veziculă seminală cu organ de acuplare prevăzut cu stileţi sau cârlige caracteristice pentru fiecare specie.

Orificiul genital hermafrodit se deschide ventral, anterior. Clasa cestoda oului este de tip spiral. Dezvoltarea are loc direct, fără schimb de gazde. Din ou iese o larvă ciliată, girodactilidă, care înoată un timp ­în apă, apoi se fixează pe o gazdă şi îşi dezvoltă organele adezive. Unele specii sunt vivipare iar altele prezintă poliembrionie din ou eclozează un individ subadult, care clasa cestoda 3 embrioni încutiaţi şi de vârste diferite; hpv warts time period de a ajunge hpv causes bv sexual, individul 1 expulzează individul 2, acesta individul 3, care, la rândul său va elibera individul 4; clasa cestoda va da ouă cu aceiaşi evoluţie.

Speciile din clasa Monogenea menţionate în Marea Neagră sunt cuprinse în ordinele Capsalidea, Dactylogyridea, Gyrodactylidea subclasa Monopisthocotylea — forme cu organe de adeziune simple, uniceDiclybothriidea şi Mazocraeidea subclasa Polyopisthocotylea — forme la care posterior există un complex de ventuze de fixare. În Marea Neagră, Nitzschia sturionis, parazit la acipenseride.

Specii parazite la selacieni şi peşti. Discul posterior de fixare prezintă 10, 12 sau 16 cârlige periferice. Diplectanidaeparazite pe corbul de mare Sciaena umbra şi sparos Diplodus annularis. Discul adeziv la speciile încadrate în acest ordin prezintă 16 cârlige marginale, în timp ce cârligele mari pot lipsi sau, dacă sunt prezente, sunt doar 2. Tubul digestiv are intestinul prevăzut cu două cecumuri lungi.

Sunt specii vivipare.